Glosar termeni

Are legătură cu abilităţile de observare. A avea acuitate senzorială înseamnă a putea observa lucruri despre limbajul corporal şi fizionomia clientului pe care cei mai mulţi nu le-ar vedea, ar trece deci neobservate.

Apare când două cuvinte sună la fel dar au înţelesuri diferite. (Vezi Modelul Milton, pagina 35.)

Unde este imposibil să îţi dai seama de înţelesul unui cuvânt  din sintaxa propoziţiei. Deseori este creată prin adăugarea unui “-area” la sfârşitul unui verb ca în “Hipnotizarea hipnotizatorului poate fi simplă.”

Ambiguitate creată prin schimbarea punctuaţiei unei propoziţii prin pauze făcute în locuri greşite sau prin combinarea a două propoziţii într-una singură.

Este un proces pe care îl folosim în procesul de interpretare şi schimbare a submodalităţilor. Prin acest proces se analizează două seturi de submodalităţi pentru a descoperi diferenţele între ele. Ca exemplu, diferenţa dintre modul în care clientul are în imaginea sa îngheţata (care-i place clientului) şi imaginea asupra iaurtului (care nu-i place), care vor avea intensităţi diferite, poziţii diferite, sunete, sau senzaţii diferite (Vezi pagina 23.)

(Opusul lui Digital) Distincţia analogică are variaţii discrete, ca de exemplu la ceasul analogic, mişcarea continuă a limbii secundare este analogică.

Este o tehnică NLP prin care un stimul e legat de un răspuns. O ancoră poate apărea intenţionat sau natural. (Vezi pagina 42.)

Determină relația noastră cu o experienţă. Într-o amintire, de exemplu, o persoană este asociată când priveşte evenimentul prin proprii săi ochi, şi are experienţa vizuală, auditivă şi senzitivă (kinestetică) în acelaşi timp.

Legat de percepția sunetului

A merge înapoi şi a trece în revistă ceea ce s-a realizat anterior. (foarte util în urmărirea evoluției într-o întâlnire de afaceri.)

Cadrul stabileşte contextul, un mod prin care noi facem distincţia despre un anumit lucru sau eveniment, ca de exemplu cadrul “ca şi cum”, cadrul “backtrack” şi cadrul “rezultatelor”.

Acesta înseamnă că ‘acţionează ca şi cum’ ceva ar fi adevărat. De ex, a pretinde că eşti competent la ceva la care de altfel nu eşti. Ideea este că pretinzând îţi creşte capacitatea de a lucra sau a învăţa.

De obicei implică comparaţia a două seturi diferite de indicii nonverbale (comportament extern verificabil). Ne permite să distingem altă stare cu ajutorul indiciilor nonverbale.

În gândire – generalizarea sau detalierea conversaţiei la diverse niveluri logice se numeşte chunking. Generalizarea trimite conversaţia în zone mai abstracte ale subiectului conversaţiei, în timp ce detalierea conduce la specificitatea şi detaliile subiectului tratat. (Vezi Ierarhia Ideilor, pagina 34).

Este un tipar lingvistic în care mesajul este exprimat ca fiind al altcuiva. (Vezi de asemenea citatele extinse din modelul Milton, (pagina 35).

Orice activitate externă verificabilă pe care o facem, o expunem.

În analiza caracteristicilor prezentate în submodalităţi, conducătorii sunt diferenţele care fac diferenţa în comparaţia a două seturi de submodalităţi elicitate din două imagini diferite. Ei se descoperă prin procesul de analiză a contrastului, sunt acele submodalităţi, care dacă sunt schimbate, au tendinţa să modifice şi celelalte submodalităţi la parametrii care caracterizau imaginea din care alegem conducătorii.

Când comportamentul (verificabil extern) se potriveşte cu ceea ce spune persoana.       

De care ne dăm seama în mod curent şi ceea ce facem în urma unui gând.

Generalizări pe care le facem despre lume şi opiniile noastre despre ea.

Termenul NLP folosit pentru definirea unor valori – ce este important pentru tine (Vezi “Time Line Therapy and the Basis of Personality”, 1988)

Cuvinte care sunt generalizări universale şi nu au un index referenţial. Include cuvinte precum “tot”, “fiecare” şi “niciodată” (Vezi Meta modelul şi Modelul Milton.)

Descriere bazată pe un comportament extern verificabil al cuiva într-un mod care nu include nici o interpretare, şi implică o descriere a fiziologiei corporale. Ex: “Ea este veselă” este (în terminologia NLP) o halucinaţie. O descriere bazată pe senzorial ar fi: buzele ei sunt curbate în sus la capete şi faţa ei este simetrică.

Digital (opusul analogului). Un semnal digital are variaţii distincte (în trepte) prin care înţelesul semnalului analog este codificat, ca la un ceas digital, care prezintă timpul în cifre în loc de limbi. Codificarea digitală se face cu un grup de combinaţii a două stări, “1” sau “0” sau un întrerupător “on/off”.

Este poziţia de percepţie prin care privim experienţa noastră observându-ne corpul în imaginea reamintită.

Este unul dintre cele 3 procese majore pe care se bazează Meta Modelul, care include Ştergerea şi Generalizarea. Distorsionarea apare când ceva este confundat cu ceva ce nu este. În India, este o metaforă care explică acest lucru: Un om vede o bucată de sfoară pe drum şi crede că este un şarpe periculos, aşa că avertizează tot satul, dar de fapt şarpele nu există decât în imaginaţia celui care crede că l-a văzut. (Modelul de comunicare NLP, pagina 3)

Downtime apare când ne interiorizăm şi intrăm în contact cu subconştientul pentru a obţine informaţii sau când vrem să ne evaluăm sentimentele.

Este definiţia unei afirmaţii în care două declaraţii sunt considerate a avea aceeaşi semnificaţie. Ex: “Ea nu se uită la mine, ceea ce înseamnă că nu-i place de mine” (Vezi Meta Modelul)

În NLP, ecologia înseamnă studiul consecinţelor. Aici ne interesează rezultatul care poate apărea în urma oricărei schimbări. Ca regulă generală, ecologia trebuie analizată înainte de a face orice schimbare, pentru a observa efectele pe care le va avea, la propria persoană, familie (sau mediu profesional), societate sau planetă.

Studiul cunoaşterii sau cum ştim ceea ce ştim

Împreună cu pașii către un rezultat sigur, condiţiile formulării corecte ne permit să specificăm rezultatele care sunt mai sigur de atins, limbajul conformându-se la anumite reguli.

Este unul dintre cele trei procese majore pe care se bazează Meta Modelul, care include distorsionarea şi ştergerea. Generalizarea apare atunci când o experienţă anume reprezintă o clasă întregă de experienţe. (pagina 3)

Ghidarea implică o schimbare în comportamentul nostru, după stabilirea Rapportului (potrivire sau oglindire), astfel încât clientul să o urmeze.

Legat de gust

Când comportamentul (verificabil extern) nu se potriveşte și nu susține cuvintele pe care le spunem.

Acel lucru de care nu eşti conştient, sau care este în afara percepţiei tale conştiente şi raţionale.

Semne externe care ne dau informaţii despre ce facem în interior. Semnele includ respiraţia, gesturile, postura şi tiparele ochilor.

Mişcări ale ochilor în anumite direcţii care indică gândirea vizuală, auditivă sau senzitivă. (pagina 19)

O tehnică NLP care ne permite să integrăm părţi la nivel inconştient prin susținerea fiecăreia să traverseze niveluri logice (către nivelurile superioare) şi să treacă dincolo de limitele lor pentru a găsi un nivel de înţelegere comun şi împlinire în interesul întregului.

Această modalitate include senzaţii interne care ne fac să “simţim” lucrurile şi evenimentele care ne înconjoară, într-un mod cu totul personal, greu de descris în cuvinte, care este u nic fiecăruia şi depinde de modelul lumii interioare.

Legea varietăţii necesare explică cum “într-un sistem fizic dat, partea cu cea mai mare flexibilitate a comportamentului va controla sistemul.“

Linia Timpului este modul de stocare a amintirilor din trecut, prezent şi viitor.

Reprezintă nivelul specific sau abstract de înțelegere sau prezentare a lucrurilor sau evenimentelor din mediu. (De ex., conceptul banilor reprezintă un nivel logic inferior faţă de conceptul prosperității.)

Meta Modelul este un model de lingvistic, dezvoltat de Virginia Satir care ne permite să recunoaştem ştergerile, generalizările şi distorsiunile din limbajul nostru şi oferă întrebări de precizare care pot clarifica limbajul imprecis. (pagina 41)

O poveste (o analogie sau o figură de stil) spusă cu un scop, care ne permite să depăşim rezistenţa conştientă a unui client şi care ajută clientul să facă conexiuni la un nivel mai profund.

Partea minţii de care nu eşti conştient… chiar acum.

Se referă la comportament sau cuvinte contradictorii și este unul din Meta Programe.

Modelul Milton de comunicare are intenţia total opusă faţă de Meta Model şi derivă din tiparele limbajului folosit în terapia hipnotică de către Dr. Milton Erickson. Acesta include tipare lingvistice abstracte cu un nivel de ambiguitate care să se potrivească cu experienţa clientului şi să-l ajute să acceseze resursele sale inconştiente.

În NLP, un model este o descriere a unui concept sau comportament care include strategii, filtre, fiziologie corporală, stare internă, kinestetică etc., prin care acesta să poată fi studiat şi înţeles în detaliu.

Modelarea este procesul prin care a fost creat NLP-ul. Prin procesul de modelare se elucidează strategiile, tiparele, filtrele (convingerile şi valorile) şi fiziologia coprorală care, toate aplicate corect vor permite altei persoane să dezvolte un anumit comportament. Codificarea acestora într-o serie de paşi distincți va face comportamentul mai uşor de reprodus.

Valorile, convingerile şi atitudinile unei persoane care fac legătura cu lumea exterioară şi care creează interpretarea propriei lumi interioare.

Se referă la comportamente sau cuvinte contradictorii şi reprezintă unul din Meta programe.

Un verb de acţiune care a fost transformat în substantiv, prin schimbarea uşoară a structurii sau adăugarea unei  terminaţii. (Vezi Meta Modelul.)

Potrivirea în oglindă a comportamentului/ limbajului corpului interlocutorului sau clientului. (Ex: Dacă ridici mâna dreaptă şi eu ridic mâna stângă imitând mişcarea ta, atunci eu te oglindesc pe tine.)

Folosită în procesul de Rapport, când corelarea comportamentului extern a unei persoane este sincronizată cu o altă parte a corpului. Ex: Sincronizarea mişcării unui deget cu ritmul respiraţiei clientului.

Legat de simţul mirosului

Operatorul modal al necesităţii se referă la cuvintele care formează regulile în viaţa noastră (se cuvine, trebuie, de dorit, etc). Operatorul modal al posibilităţii se referă la cuvintele care arată ce este posibil (pot, nu pot, etc.).

Părţile sunt porţiuni ale minţii inconştiente care au de obicei convingeri şi valori conflictuale cu întregul.

Imitarea deliberată a unui detaliu din comportamentul altuia pentru a dezvolta starea de rapport. (Ex: Dacă amândoi ridicăm mâna dreaptă, atunci ne potrivim).

Descrie punctul nostru de vedere asupra unui eveniment sau situaţie din diferite puncte de observaţie ale acestuia: prima poziţie este punctul nostru de vedere. A doua poziţie este de obicei punctul de vedere al interlocutorului privindu-ne pe noi înşine prin ochii lui. A treia poziţie este puctul de vedere a unui observator disociat, cum ar fi musca de pe perete, văzând evenimentul precum se petrece, cu toate personajele şi lucrurile cuprinse în imagine.

În relaţie cu o poziţie perceptuală: a doua poziţie descrie comportamentul nostru prin ochii interlocutorului. A doua poziţie este de obicei punctul de vedere al altcuiva. (Prima poziţie este punctul nostru de vedere, a treia poziţie este punctul de vedere al unui observator disociat.)

Care ţine de o poziţie perceptuală: a treia poziţie este punctul de vedere al unui observator disociat. (Prima poziţe este propriul nostru punct de vedere, iar a doua poziţie este de obicei punctul de vedere al celeilalte persoane.)

Care ţine de o poziţie perceptuală: a treia poziţie este punctul de vedere al unui observator disociat. (Prima poziţe este propriul nostru punct de vedere, iar a doua poziţie este de obicei punctul de vedere al celeilalte persoane.)

Care ţine de o poziţie perceptuală: a treia poziţie este punctul de vedere al unui observator disociat. (Prima poziţe este propriul nostru punct de vedere, iar a doua poziţie este de obicei punctul de vedere al celeilalte persoane.)

Presupoziţia literal însemnă atribuire. În limbajul natural presupoziţia este ceea ce se înţelege din propoziţie. Este utilă “să asculţi sau să citeşti printre linii” şi la comunicarea cu cineva folosind atribute, pe care interlocutorul va trebui să le accepte pentru ca procesul de comunicare să aibă sens.

Atribuţii sau convingeri convenabile care nu sunt necesar “adevărate” dar care, acceptate şi crezute, ne vor schimba gândirea şi ne vor îmbunătăţii rezultatele ca NLP Practitioner (Vezi pag. 8)

Este una din poziţiile perceptuale. Prima Poziţie este aceea în care suntem în contact cu model lumii noastre interioare.

Repetiţia mentală a rezultatelor în viitor, pentru instalarea unei strategii de recuperare, în aşa fel încât rezultatele să apară aşa cum sunt ele dorite.

NLP este studiul excelenţei, care descrie cum gândirea noastră determină comportamentul şi ne permite să modelăm excelenţa prin reproducerea acelui comportament.

Procesul de potrivire sau oglindire al cuiva pentru ca acesta să accepte, fără necondiționat, sugestiile nonverbale pe care i le transmitem. (La origine, în hipnoză legătura avea un alt înţeles, adică o stare în care subiectul aflat sub hipnoză vede, aude numai hipnoterapistul.) În NLP semnifică stabilirea unui rapport de încredere între interlocutori.

Procesul de schimbare al cadrului sau al contextului unei afirmaţii pentru a-i da alt sens. În vânzare acest proces se numeşte “Rezolvarea obiecţiunilor”.

(Se mai numeşte şi Reformularea Înţelesului) Dându-i unei afirmaţii un alt înţeles prin recuperarea conţinutului, care schimbă focalizarea, este o reformulare de conţinut. “Ce altceva ar putea să însemne acest lucru?” sau “Ce nu ai observat?” (Vezi Reformularea pagina 63).

Punând o afimaţie într-un mediu sau context diferit, îi poate schimba înţelesul. V-aţi putea întreba “În ce context şi-ar schimba înţelesul acest comportament?” (Vezi Reformularea pagina 63)

Un gând din minte care include viziune, auditivul, kinesteticul, olfactivul gustativul şi auditivul digital (dialogul interior).

Un final definit sau dorit

Este potrivirea sau oglindirea comportamentului extern al interlocutorului pentru a obţine rapport.

Schimbarea sensului (Numită câteodată Reformularea de Conţinut) unei afirmaţii prin recuperarea în mare parte a conţinutului, ca să schimbăm focalizarea. Poţi întreba “Ce altceva înseamnă asta?” sau “Ce este în acest context cea ce nu ai observat şi care ar putea schimba sensul?”

O strategie în doi paşi, unde cei doi paşi sunt legaţi împreună dar unul este în afara percepţiei conştiente, precum “Vreau să văd cum mă simt.”

E locul unde accesăm informaţia din memoria noastră. Sistemul conducător este descoperit prin observarea tiparului ochilor, care are legătură neurologică directă cu sistemul de reprezentare pe care-l accesăm în acel moment.

Este sistemul reprezentaţional pe care cineva îl foloseşte cel mai des când gândeşte şi când îşi organizează propriile experienţe. Felul prin care ne reprezentăm în exterior procesele noastre interne. (Este descoperit prin ascultarea predicatelor şi observarea fiziologiei.)

Unul din cele şase lucruri pe care le poţi face mental: vizual, auditiv, kinestetic, olfactiv, gustativ şi auditiv digital (dialogul interior).

Are de-a face cu simţul de echilibru al unei persoane (termen anatomic, organul se găseşte în urechea internă).

(Acum se numeşte Intergrarea Părţilor) O tehnică NLP care ne permite să integrăm părţi de la nivele subconştiente prin ajutarea fiecăreia să traverseze nivele logice (prin generalizare) şi să treacă de limitele fiecăreia pentru a găsi un nivel mai înalt şi comun de uniune şi de întregire.

Se referă la o condiţie emoţională internă. De ex: O stare veselă, o stare tristă, o stare de motivatie, etc. În NLP credem că starea ne determină rezultatele, aşa că avem grijă să fim în starea de excelenţă.

Este sistemul reprezentaţional pe care cineva îl foloseşte cel mai des când gândeşte şi când îşi organizează propriile experienţe. Felul prin care ne reprezentăm în exterior procesele noastre interne. (Este descoperit prin ascultarea predicatelor şi observarea fiziologiei.)

Este sistemul reprezentaţional pe care cineva îl foloseşte cel mai des când gândeşte şi când îşi organizează propriile experienţe. Felul prin care ne reprezentăm în exterior procesele noastre interne. (Este descoperit prin ascultarea predicatelor şi observarea fiziologiei.)

Este sistemul reprezentaţional pe care cineva îl foloseşte cel mai des când gândeşte şi când îşi organizează propriile experienţe. Felul prin care ne reprezentăm în exterior procesele noastre interne. (Este descoperit prin ascultarea predicatelor şi observarea fiziologiei.)

Este sistemul reprezentaţional pe care cineva îl foloseşte cel mai des când gândeşte şi când îşi organizează propriile experienţe. Felul prin care ne reprezentăm în exterior procesele noastre interne. (Este descoperit prin ascultarea predicatelor şi observarea fiziologiei.)

Este sistemul reprezentaţional pe care cineva îl foloseşte cel mai des când gândeşte şi când îşi organizează propriile experienţe. Felul prin care ne reprezentăm în exterior procesele noastre interne. (Este descoperit prin ascultarea predicatelor şi observarea fiziologiei.)

Se referă la orice stare în care o persoană are emoţii şi strategii pozitive la dispoziţie. Evident, starea implică un rezultat obţinut cu succes.

Este unul dintre cele 3 procese majore (inclusiv distorsionare şi generalizarea) pe care se bazează procesul lingvistic al Meta Modelului. Ştergerea apare când excludem o porţiune din experienţa noastră.

O secvenţă specifică de reprezentări interne şi externe care determină un anume rezultat.

Baza subconştientă pentru structura de suprafaţă a unei afirmaţii. O mare parte din structura în adâncime a oricărei afirmaţii este în afara conştientului.

Acesta este un termen lingvistic care se referă la structura comunicării noastre, şi în general exclude profunzimea structurii de adâncime. Procesul prin care se produce această metamorfoză implică ştergere, generalizare şi distorsiune. (Vezi de asemenea structura de adâncime.)

Acestea sunt distincţii (sau subseturi) care fac parte din fiecare sistem reprezentaţional care codifică şi dau un înţeles experienţelor noastre. De ex. o imagine poate fi alb-negru sau color, poate fi film îin mișcare sau nemişcată, poate fi focalizată sau nefocalizată – acestea sunt submodalităţi vizuale.

Folosirea un sistem reprezentaţional preferat care să ne permită să obţinem acces la altul. Ex: “Imaginează-te mergând (sistem rep. preferat) de-a lungul plajei şi ascultând păsărelele. Acum uită-te în jos la nisip şi simte nisipul rece şi ud de sub picioarele tale.“

O stare în care atenţia este focalizată în exterior (opusă la down-time unde atenţia este focalizată în interior).

Categoria informaţiei (Ex. Raţa este un tip logic diferit faţă de maşină.)

Un proces specific creat de Tad James, care permite clientului să elibereze emoţiile negative, să elimine deciziile limitative şi să creeze un viitor pozitiv pentru el însuşi. (Vezi Time Line Therapy şi bazele personalităţii, 1988)

Orice stare de conştienţă modificată. În hipnoză asta este caracterizată de obicei prin focalizare interioară într-un punct.

După Analiza de Contrast, transferul submodalităţilor reprezintă procesul de schimbare reală a setului submodalităţilor unei reprezentări interne cu un alt set de submodalităţi pentru a-i schimba sensul. Ex. Transferul submodalităţilor îngheţatei (care îi place clientului) peste cele ale iaurtului (care nu-i place clientului) va trebui să determine clientul să-i displacă îngheţata (pagina 23).

Generalizări la nivel înalt, care descriu ceea ce este important pentru tine – în NLP se mai numeşte şi criteriu. (Vezi Time Line Therapy şi bazele personalităţii, 1988.)

Are de-a face cu simţul văzului.